canicatti-veduta-dal-castello N’amicu a lu comuni 

Niscivu d’intra e mi ni ivu a Brualinu


a fari visita a ma nanna

ni la chiazzetta Roma, sutta la Madonna,

sapiti cu ‘ncuntravu?

Tanuzzu, lu ma vicinu di campagna.

Ci dissi: “Chi ci fa tu ni stu quarteri?”

M’arrispunnì: “Mi fazzu un giru peri peri,

cercu voti pi ma muglieri ca voli fari lu cunsiglieri.

Na brava fimmina, massara, laureata,

architettu di l’ambienti,

ha fattu tanti cuncursi ma risultati nenti,

furtuna ci voli oppuri ‘na pidata,

lu cincu giugnu l’aiutammu a sta carusa?

Ci dissi: “Certu… chi sienti diri…

Pi chissu ava mancari

avanti iddra, brava e canusciuta, ca nantru ignotu

è sempri buenu aviri n’amicu a lu comuni.”

Mi ni ivu poi a lu supermercatu

ca mi sirviva vinu, ova e marmellata

a otta di pagari lu cassieri Jachinu

‘nmiezzu lu restu ci misi un volantinu

mi fa: “Chi avi ‘mpegni lu cincu giugnu?”

c’è stu picciuettu, è ma figliuezzu,

lu crisimavu, l’aju vistu crisciri,

l’aiutammu a stu carusu?

È diplomatu ragiuneri ni la scola a pagamentu,

mancu a brodu ni vuliva, stu cannatuni,

ma ora è cangiatu, vinni linzola bueni a lu mercatu.”

Rispunnu: “Certu… chi sienti diri…

pi chissu ava mancari

avanti iddru, bravu e canusciutu, ca nantru ignotu

è sempri buenu aviri n’amicu a lu comuni.”

Caminu versu casa e incontru ma cummari Rosa

“Cummà ni piersimu di vista – mi fa –

comu s’ava fari?

Na pizza, n’aperitivu, nu gelatu,

stu sabatu sira, nenti si pò fari?

Talè cu l’occasioni ca ti viu

sa chi t’avia diri

c’è stu dutturi ca tempu fa mi fici un favuri

e ora iu lu vuegghiu aiutari,

talìa videmma tu, talìa chi po fari,

spargi la vuci ni la tua famiglia,

tra li colleghi, l’amici stritti e l’antri cumpari.”

“Cummari Rosa certu tranquilla a stari – rispunnu iu-

chi senti diri… pi chissu ava mancari

avanti iddru, bravu e canusciutu, ca nantru ignotu

è sempri buenu aviri n’amicu a lu comuni.”

Arrivu intra a otta di mangiari

mi chiama Tresa, na ma collega, a lu cellulari

sei anni ca nun la ‘ncuentru a lu paisi

mi dici: “Chi fa puezzu viniri a viditi la casa?

Ti maritasti, avisti un figliu, ti vuegghiu viniri a truvari.

Cu mia c’è ma cugnatu Sarbaturi maritu di ma sueru,

tu lu canusci, chiddru avvocatu!”

Ci piensu su… ma nun mi pari…

“Vabbè viniti mi fa tantu piaciri.”

La stessa sira all’imbruniri

mi sonanu a la porta

la ma collega cu l’avvocatu,

tuttu cordiali, allegru, ‘ncravattatu

mi fa: “Lu cincu giugnu mi po aiutari?

Aju na cosa granni ni lu cori

iu stu paisi lu vulissi cangiari

si fussi sinnacu

li cosi miegghiu avissiru ghiri

ca tanti e tanti idee aju ni stu programma.”

“Certu – dicu iu – chi sienti diri…

Pi chissu ava mancari

n’amicu sinnacu macari Diu!”

Arriva la duminica tantu aspittata

pi votari la fila ni li scoli s’ava fari,

oh finalmenti tocca a mia entrari

Maria chi confusioni aju ‘ntesta

e ora comu a fari, a cu la dari?

Sapiti chi vi dicu?

Mi chiuiu l’uecchi cu na manu

e cu l’antra fazzu na bella cruci granni

ca piglia tutti di modu ca nuddru s’offenni

tantu sapiti comu va a finiri?

Cu acchiana acchiana pi nuantri un cangia nenti

li cosi sempri comu su ora anchi doppu sarannu!

E mentri mi ni tuernu passiannu a la mia casa

na cosa cchiù sinsata vaju a pinsari,

pi stannu ormai lu votu miu fu sprecatu

la prossima vota iu stessu ma candidari

almenu sacciu pi cu votari…

Lucia Agrò