Niscivu d’intra e mi ni ivu a Brualinu
a fari visita a ma nanna
ni la chiazzetta Roma, sutta la Madonna,
sapiti cu ‘ncuntravu?
Tanuzzu, lu ma vicinu di campagna.
Ci dissi: “Chi ci fa tu ni stu quarteri?”
M’arrispunnì: “Mi fazzu un giru peri peri,
cercu voti pi ma muglieri ca voli fari lu cunsiglieri.
Na brava fimmina, massara, laureata,
architettu di l’ambienti,
ha fattu tanti cuncursi ma risultati nenti,
furtuna ci voli oppuri ‘na pidata,
lu cincu giugnu l’aiutammu a sta carusa?
Ci dissi: “Certu… chi sienti diri…
Pi chissu ava mancari
avanti iddra, brava e canusciuta, ca nantru ignotu
è sempri buenu aviri n’amicu a lu comuni.”
Mi ni ivu poi a lu supermercatu
ca mi sirviva vinu, ova e marmellata
a otta di pagari lu cassieri Jachinu
‘nmiezzu lu restu ci misi un volantinu
mi fa: “Chi avi ‘mpegni lu cincu giugnu?”
c’è stu picciuettu, è ma figliuezzu,
lu crisimavu, l’aju vistu crisciri,
l’aiutammu a stu carusu?
È diplomatu ragiuneri ni la scola a pagamentu,
mancu a brodu ni vuliva, stu cannatuni,
ma ora è cangiatu, vinni linzola bueni a lu mercatu.”
Rispunnu: “Certu… chi sienti diri…
pi chissu ava mancari
avanti iddru, bravu e canusciutu, ca nantru ignotu
è sempri buenu aviri n’amicu a lu comuni.”
Caminu versu casa e incontru ma cummari Rosa
“Cummà ni piersimu di vista – mi fa –
comu s’ava fari?
Na pizza, n’aperitivu, nu gelatu,
stu sabatu sira, nenti si pò fari?
Talè cu l’occasioni ca ti viu
sa chi t’avia diri
c’è stu dutturi ca tempu fa mi fici un favuri
e ora iu lu vuegghiu aiutari,
talìa videmma tu, talìa chi po fari,
spargi la vuci ni la tua famiglia,
tra li colleghi, l’amici stritti e l’antri cumpari.”
“Cummari Rosa certu tranquilla a stari – rispunnu iu-
chi senti diri… pi chissu ava mancari
avanti iddru, bravu e canusciutu, ca nantru ignotu
è sempri buenu aviri n’amicu a lu comuni.”
Arrivu intra a otta di mangiari
mi chiama Tresa, na ma collega, a lu cellulari
sei anni ca nun la ‘ncuentru a lu paisi
mi dici: “Chi fa puezzu viniri a viditi la casa?
Ti maritasti, avisti un figliu, ti vuegghiu viniri a truvari.
Cu mia c’è ma cugnatu Sarbaturi maritu di ma sueru,
tu lu canusci, chiddru avvocatu!”
Ci piensu su… ma nun mi pari…
“Vabbè viniti mi fa tantu piaciri.”
La stessa sira all’imbruniri
mi sonanu a la porta
la ma collega cu l’avvocatu,
tuttu cordiali, allegru, ‘ncravattatu
mi fa: “Lu cincu giugnu mi po aiutari?
Aju na cosa granni ni lu cori
iu stu paisi lu vulissi cangiari
si fussi sinnacu
li cosi miegghiu avissiru ghiri
ca tanti e tanti idee aju ni stu programma.”
“Certu – dicu iu – chi sienti diri…
Pi chissu ava mancari
n’amicu sinnacu macari Diu!”
Arriva la duminica tantu aspittata
pi votari la fila ni li scoli s’ava fari,
oh finalmenti tocca a mia entrari
Maria chi confusioni aju ‘ntesta
e ora comu a fari, a cu la dari?
Sapiti chi vi dicu?
Mi chiuiu l’uecchi cu na manu
e cu l’antra fazzu na bella cruci granni
ca piglia tutti di modu ca nuddru s’offenni
tantu sapiti comu va a finiri?
Cu acchiana acchiana pi nuantri un cangia nenti
li cosi sempri comu su ora anchi doppu sarannu!
E mentri mi ni tuernu passiannu a la mia casa
na cosa cchiù sinsata vaju a pinsari,
pi stannu ormai lu votu miu fu sprecatu
la prossima vota iu stessu ma candidari
almenu sacciu pi cu votari…
Lucia Agrò















